Carte familială de localitate Wolkendorf bei Kronstadt

Poziţie geografică

Acolo, unde şirul carpaţilor se îndreaptă spre nordest, înconjoară o regiune cu numeroase cetăţi de apărare întemeiate în evul mediu de către „cavalerii cruciaţi germani” în legătură cu coloniştii germani, pentru apărarea acestei regiuni. În cotul sud-estic acestei regiuni numită Transilvania (limba germană, Siebenbürgen, maghiară Erdely) înconjurată de munţii Postăvar, Bucegi, Piatra Craiului si Măgura Codlei, se află podişul Ţara Bârsei. Râul Bârsa (limba germ. Burzen) traversează această regiune din sud spre nord, decernându-i asfel numele de Ţara Bârsei (germ. Burzenland). În sudvestul acestui platou se află comuna VULCAN (germ. Wolkendorf, ung. Szász Volkány.)

Desvoltarea numelelui:
1421: Wolkan (15/IV.1889)
1424: Volkendorf (bresla blănarilor-Braşov)
1427: Walkan (15/IV.1991)
1468: Wolkendorff (1/16-350
1808: Wolkau (inscripţie pe vechea primărie - încă vizibilă)

Despre provenienţa numelelui există diferite versiuni, pe una vreau s-o menţionez aici. Înaintea colonizării ţării de către coloniştii germani, existau în această regiune în amânunt locuitori păgâni care onorau pe un zeu Volcanus, după el numeau localitatea Volcan, germanii deviau acest nume în Wolkendorf. Localitatea este situată la 606 m d.n.m. la următoarele coordinate:
Latitudine nordică între 45°30’ şi 45°35’
Longitudine estică între 25°20’ şi 25°25’

Populaţia

La Vulcan trăiau mai multe naţionalităţi. Se pune mereu întrebarea, cine a fost primul aici, românii susţin că ei au fost primii, pot să-mi închipui, dar ţara aparţinea până 1918 ungurilor. Germanii veniseră după ce au fost chemaţi de către unguri, pentru a coloniza ţara, după aceea au construit din această pustie sate şi oraşe. Numărul populaţiei era în permanentă creştere şi scădere. În urma multiplelor invadări duşmăneşti, populaţia fusese mereu decimată.
Conform emiterilor se susţine că în urma divergenţelor războinice din anul 1611, 250-300 de persoane au fost ucise, 5 persoane au supravieţuit, ne fiind acasă în acel timp. Unii fuseseră luaţi prizonieri, dintre care majoritatea a fost recumpărată de către cetăţeni din Codlea şi Râşnov. (30/IV.S21;V.S.343,424)

În decursul vremii traiau în Vulcan germani, români, tigani, unguri si evrei. Dupa confesiuni traiau în anul 1838; 1203 de suflete, printre care, 70,2% evanghelici, (germani) 29,4% greco-ortodox (români si tigani) si 0,4% altii. De atunci câtimea procentuala a populatiei germane este in continua scadere. Viata în sat era multiculturala, aceasta nu însemneaza o viata pasnica împreuna, era doar o viata unul lânga altul. Germanii aveau propriile lor scoli si învatatori, limba de predare era nemteste, limba materna româneste (îainte de 1918 ungureste). Dupa 1945 prima limba straina era ruseste. Toti aveau propriile asociatii si sarbatoreau propriile festivitati, desigur se mai uita si unul la altul, porturi fusesera copiate, limba vorbita era tare influentata de limba româna. Particular se vorbea în dialect (ardelean-sasesc), si unii români îsi însusiau aceast mod de comunicare, multi dintre ei erau ocupati în agricultura la gospodari germani, altii erau salariati ca ciurdari sau pazitori de noapte la comuna.
În anul1944 exista a doua oara un primar român în sat care se îngrija în mod deosebit de respectarea decretelor primului guvern comunist. Toti cetatenii români de nationalitate germana nascuti în anii (1900-1927 barbati) si (1913-1926 femei) au fost deportati în Uniunea Sovietica. În dimineata de 13 Ianuarie 1945 au fost expediate din Vulcan 214 persoane în vagoane de vita, via gara Brasov spre incertitudine. Primii repatriati la sfârsit de an 1945 mai aveau permisiunea de a se întoarce în tara, dupa aceea aproape toti erau transportati în zona de est a Germaniei, reîntoarcerea fiindu-le interzisa. Au fost cazuri în care familiile se puteau revedea doar dupa 17 ani.

Cercetarea genealogică a Comunei Vulcan

Cartea noastră familială (Ortsfamilienbuch, OFB) prevede acordarea unei priviri în trecutul oamenilor care au trăit în perioada anilor 1710 pînă în prezent în Vulcan, cât şi în relaţiile lor istorice şi de rudenie.
Atât veneticii cât şi cetăţenii din alte localităţi care prin căsătorie au legături cu Vulcanul, au posibilitatea de a-şi crea o punte spre băştinaşii lor.
Ca succesiunile strămoşeşti, unice în felul lor, să nu se piardă, “Comunitatea Natală Vulcăneană” (Wolkendorfer Heimatortsgemeinschaft, HOG) a copiat matricolele parohiale pentru evaluarea lor în vederea cercetărilor familiale şi natal-istorice, cât şi pentru confecţionarea unei cărţi familiale. Rezumatul prezent a tuturor matricolelor parohiale ale biserice evanghelice Vulcan din anii 1710 pînă 1993, ca şi înregistrările din “Descriierile ţării parohiale din anul creştin 1680” (Beschreibung des Kirchenlandes im Jahre Christi 1680) precum şi comunicările membrilor asociaţiei noastre HOG din lumea întregă intenţionează prelucrarea, elaborarea şi prezentarea a tuturor datelor genealogice fără lacune. Astfel există posibilitatea pentru cercetătorii interesaţi al asociaţiei noastre să-şi creieze individual arbori- şi liste genealogice sau tabele statistice.
Pentru crearea automată a acestori arbori genealogice se necesită un software echivalent. Acestea sunt programme genealogice, care se pot obţine în comerţ. Sugestii în acest sens se pot obţine prin adresa mea eMail.